În familia mea erau mereu criticaţi preoţii. Tatăl meu şi toţi din casă îi criticau şi ziceau: „Preoţii ăştia nu ştiu decât să ceară şi au mai mulţi bani decât noi... Şi fac aşa... sau zic aşa...”, iar noi... repetam.
Domnul Nostru mi-a spus aproape strigând: „Cine credeţi că sunteţi pentru a-Mi la locul şi a judeca pe consacraţii Mei?! Ei sunt din carne, iar sfinţenia lor le este dată în beneficiul comunităţii în care i-am pus ca dar. Iar comunitatea are datoria să se roage pentru ei, să-i iubească şi să-i susţină”.
Să ştiţi, fraţilor, că atunci când un preot cade, comunitatea va răspunde pentru sfinţenia lui. Diavolul îi urăşte pe creştini, mai ales pe catolici, şi cu atât mai mult pe preoţi. Urăşte Biserica noastră pentru că acolo unde este un preot care consacră...
Acum deschid o paranteză: trebuie să ştiţi cu toţii că un preot, deşi rămâne om, este consacrat de Domnul, recunoscut de Părintele Veşnic, astfel că sub mâinile lui, în bucăţica de pâine (Ostia) de pe altar se produce un miracol, o transformare: ea devine Trupul şi Sângele Domnului Nostru Iisus Hristos... Ori aceste mâini sunt urâte de diavol. Diavolul ne detestă din cauza Euharistiei care este o poartă deschisă spre Cer. Este o Taină, un Har imens pe care îl avem în Biserica noastră, de la Dumnezeu. Şi multă lume vorbeşte de rău această Biserică deşi prin Ea primeşte salvarea şi merge în Purgatoriu, unde continuă să beneficieze de Harul Euharistiei (... prin cei care se împărtăşesc pentru ei). Sunt salvaţi! Merg în Purgatoriu, dar sunt salvaţi! De aceea diavolul îi urăşte atât de mult pe preoţi: pentru că acolo unde este un preot, sunt mâini care consacră pâinea şi vinul făcându-le să devină pentru noi Trupul şi Sângele Domnului Iisus Hristos. De aceea trebuie să ne rugăm mult pentru preoţi, căci satana îi atacă necontenit. Domnul Nostru m-a făcut să văd toate acestea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Părerea ta: