Se afișează postările cu eticheta Isus Cristos. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Isus Cristos. Afișați toate postările

joi, 12 martie 2020

TREBUIE SA TE INDEMNE NUMAI IUBIREA


   Isus către Maria Valtorta: “Trebuie să te îndemne numai iubirea.”

   
“Din ce se compune mierea? Din sucul a mii de flori. Din ce se compune perfecţiunea? Din rodul a mii de sacrificii. O albină care nu s-ar hrăni decât dintr-o singură floare ar face doar puţină miere, iar aceasta ar provoca greaţă. Dimpotrivă, o albină care amestecă sucul foarte dulce al unor flori cu acela amărui al altor flori, pe cel al unor flori cu savoare delicată cu cel al altora cu aromă picantă, produce miere abundentă şi foarte bună la gust. 

   Aşa este şi cu sufletul. Trebuie să te obişnuieşti să vezi în toate pe Isus al tău, care le-a ordonat dinainte spre binele tău, şi să te foloseşti de toate pentru a progresa.

   Iată, ca să nu te înşeli, trebuie să faci astfel: te uiţi la aproapele tău? Spune-ţi că te uiţi la Mine. Îi vorbeşti aproapelui tău? Spune-ţi că Îmi vorbeşti Mie. Îi faci un serviciu aproapelui tău? Spune-ţi că Eu ţi-am cerut-o. Şi atunci vei progresa.

   Vai de cel care se opreşte pentru a se gândi la cine se uită, cui îi adresează cuvântul sau fapta! El nu o va face decât foarte rar cu acea caritate care Mă face să privesc favorabil acţiunile voastre. 

   Pe pământ, Eu făceam totul gândindu-Mă la Tatăl Meu şi la mântuirea voastră. Fă totul gândindu-te la Mine şi la mântuirea păcătoşilor. 

   Nu este de ajuns să te resemnezi când Eu ţi-o impun, luându-ţi ceea ce consider drept să-ţi iau pentru binele tău. Important este ca tu să te hrăneşti şi să bei cu bucurie din toate cupele pe care Eu ţi le ofer, alergând spre ele, binecuvântând Iubirea la fel de mult atunci când eu ţi le ofer sau le îndepărtez de la Tine, ba chiar cerându-mi să ţi le dau pentru a Mă împiedica pe Mine să le beau atunci când sunt amare.

   Astfel Îmi vei fi dragă, atât de dragă încât te voi iubi până la a dori fierbinte să Te am pentru totdeauna în Împărăţia Mea. Numai iubirea Mă îndeamnă să te mai las un timp pe acest pământ, ca să te fac mai bună. Numai iubirea trebuie să te îndemne să devii mai bună pentru a zbura alături de Mine.“




   Mici fraze ale Lui Isus dictate Mariei Valtorta,  din "EVANGHELIA ASA CUM MI-A FOST REVELATA"

   A incuraja
   "Oare nu sti, fiule,  ca uneori o vorba de lauda, de incurajare, valoreaza mai mult decat mii de reprosuri?
   Trebuie sa sustinem sufletele, nu sa le impovaram." (Vol.5, cap.55)

   A banui
   "Nu trebuie sa-i banuiesti pe fratii tai, caci banuiala este deja o lipsa de iubire." (Vol.5, cap.51)

   Imparatia
   "Multi sunt aceia care, necunoscuti de oameni, Imi sunt cunoscuti in Imparatia Mea si care sunt fericiti din acest motiv. Renumele din lume nu adauga nici o scanteie la aureola fericitilor." (Vol.5, cap.41)

   Copil
   "Cel mai mare in Imparatia Cerurilor este cel mai mic printre oameni, adica acela pe care oamenii il considera "cel mai mic". Cel care este simplu, umil, increzator, nestiutor, prin urmare copilul, sau acela care stie sa-si refaca un suflet de copil. Nu stiinta, nici puterea, nici bogatia, nici activitatea, chiar daca este buna, nu va vor face "cel mai mare" in Imparatia fericita, ci a fi ca cei mai mici prin iubire, umilinta, simplitate, credinta." (Vol.5, cap.40)

   Iertare
   "Iertati intotdeauna celui care va face rau. Iertati pentru a fi iertati, caci si voi comiteti greseli contra Lui Dumnezeu si a fratilor vostri. Iertarea deschide Imparatia Cerurilor atat celui care primeste iertarea cat si celui care o acorda."(Vol.4, cap.142)

   Iubire
   "Trei sunt lucrurile cele mai desavarsite: saracia voluntara, castitatea perpetua, ascultarea absoluta in tot cee ce nu este pacat. Aceste trei lucruri ii fac pe oameni asemanatori cu ingerii. Si mai este unul cu totul perfect: sa-ti dai viata din iubire pentru Dumnezeu si pentru fratii tai." (Vol.7, cap.236)

   "Iubirea este lucrul cel mai simplu, cel mai dulce, si cel mai rar din cate sunt. Si, chiar daca este semanata, nu creste intotdeauna." (Vol.4, cap.144)

   A iubi
   "Adevarat, adevarat va spun ca nu este greu sa-L slijesti pe Domnul. Este de ajuns sa iubesti. Sa-L iubesti pe Dumnezeu adevarat, sa-l iubesti pe aproapele, oricare ar fi acesta." (Vol.5, cap.61)

   Disperare
   "Cel mai mare pacat este sa disperi, adica sa nu speri in Milostivirea Divina." (Vol.5, cap.23)

   Convertire
   "Chiar si o ora este de ajuns pentru a schimba o inima, cu conditia ca aceasta sa o vrea." (Vol.5, cap.23)

   Prieten
   "Pentru multi, un prieten este o cunostinta, pentru altii un complice, pentru altii un servitor. Pentru Mine acesta inseamna:  fidel Cuvantului Tatalui. Cine nu este asa, nu poate fi pentru Mine prieten, nici Eu pentru El." (Vol.5, cap.56)

   Sfintenie
   "Este sfant cel care stie sa creada, in orele de glorie, dar si in orele tragice, si stie sa iubeasca atunci cand Dumnezeu il acopera cu flori, dar si atunci cand El il intinde pe spini." (Vol.5, cap.12)

   "Voi veti fi sfinti, nu pentru ca Eu v-am chemat, ci pentru ca veti fi devenit asa dupa chemarea Mea. Sfintenia este o constructie pe care fiecare o ridica prin el insusi." (Vol.5, cap.56)

   Adevar
   "Nu iubeste adevarul cel care merita reprosul. Si totusi, trebuie spus. (Vol.4, cap.175)

   Sacrificiu
   "Harurile se obtin prin sacrificiu. (Vol.4, cap.175)

   Sfintenie
   "Exista ceva care este mai mult decat miracolul si care, la fel ca el,  convinge multimile, dar cu o mai mare profunzime si durata: o viata sfanta." (Vol.4, cap.128)

   A judeca
   "Nimeni nu este intr-atat de bun incat sa fie in drept sa-i judece pe fratii sai ca sunt cu totul rai." (Vol.5, cap.55)

   Intelepciune
   "Cautati Intelepciunea nu pentru ca ea sa va faca sa straluciti, ci pentru ca ea sa va ajute sa inaintati pe caile Domnului." (Vol.5, cap.61)

                                                                                               "Regina Pacis" nr.255


  Despre viata Mariei Valtorta si cateva din mesajele primite, puteti gasi la eticheta:
http://dinimaginatie.blogspot.ro/search/label/Maria%20Valtorta

marți, 18 februarie 2020

MARETIA LUI DUMNEZEU IN COBORAREA SA

din revelatiile misticei Maria Valtorta



   Isus catre Maria Valtorta: "Satana i-a sedus pe copiii Lui Dumnezeu cu un gand orgolios. El le inoculeaza celor nevinovati setea dupa toate maririle: de putere, de stiinta, de avere.
 "Veti deveni asemenea Lui Dumnezeu". Suieratul sarpelui a tacut de veacuri, dar sunetul care nu mai strabatea aerul s-a contopit cu murmurul sangelui in inima fiintei umane. Si acum este contopit cu sangele vostru care va este mai scump decat sufletul. Si traiti facand rau sufletului si trupului vostru pentru a asculta de imperativul sangelui vostru otravit de satana.
   Dar va inselati atribuind valoare si semnificatie lucrurilor si cuvintelor. Tatal Creator va daduse deja capacitatea de a fi asemanatori Lui Dumnezeu. Dar o asemnare in care trupul si sangele nu au nimic de-a face, ci mai degraba spiritul, caci Dumnezeu este o fiinta spirituala si perfecta si v-a facut mari in spirit si capabili sa atingeti perfectiunea prin intermediul Harului, deplin in voi , si prin ignorarea  Raului.
   Eu am venit ca sa pun lucrurile si cuvintele in lumina adevarata si v-am aratat prin cuvinte si fapte ca adevarata marire, adevarata bogatie, adevarata intelepciune, adevarata regalitate, adevarata indumnezeire nu sunt cele pe care le credeti voi.
   N-am vrut sa ma nasc intr-un palat, n-am cautat in viata fastul, nici o curte de demnitari, nici ministri, nici trasuri, nici cai, nici amvon ilustru, nici palate, nici bunuri.
   Eu am venit bland si smerit, sub aspectul unui sarman copilas care n-avea nici macar o odaie mizera ca adapost, ci o pestera - refugiu al animalelor, in primele sale zile in aceasta lume. Am venit ca refugiat intr-o tara straina, fugar din fata puterii josnice a oamenilor, am cunoscut foamea, umilinta celor fara adapost si care trebuie sa-si asigure subzistenta prin muncile cele mai umile. Am venit ca fiu de muncitor, pe deasupra si sarac: un muncitor dintr-un sat caruia taranii, carutasii, gospodinele ii cerea cozi pentru uneltele lor agricole, spite si obezi pentru rotile carelor lor, reparatii pentru coveti si scaune, si confectionarea de sarmane paturi pentru diferitele familii, umile ca si tamplarul din Nazaret si care trebuiau sa-si procure o casa sau un leagan pentru primul copil.
   Am venit ca pelerin care nu are nici macar o piatra pe care sa-si puna capul si trebuie sa se culce acolo unde Dumnezeu ii da sa gaseasca una, care nu are alta hrana decat aceea pe care i-o ofera iubirea celor care-L primesc, si care poate fi paine si sare, sau lapte de capra, sau pestele fript pe carbuni de catre tarani, pastori sau pescari; sau imbelsugatul banchet al unui Fariseu in care felurile suculente de mancare erau amare pentru Mine, fiindca erau insotite de curiozitate si nu de iubire; sau mesele din Betania, odihna a sufletului Lui Cristos, caci gasea o mama in Marta, plina de grija materna fata de El, si pe Maria, plina de adoratie, si se simtea inteles de spiritul invatat al unui prieten.
   Am intrat ca fiu al lui David in Cetatea regala - care in timp ce intram deja Ma expulza, ca si cum as fi fost un avorton rusinos, pe spinarea unei mici asine pe care mi-a oferit-o generozitatea unui om simplu care recunoscuse in Mine pe Invatatorul si Fiul Lui Dumnezeu.
   Am murit gol pe un pat de ocara al carui lemn aspru nici macar nu era al Meu, am fost uns cu aromate si invelit in giulgiu care au fost cumparate de cei care Ma iubeau, si am fost ingropat intr-un mormant oferit de mila celui care Ma iubea.
   Am fost mare pentru ca am vrut sa fiu mic. Amintiti-va de asta, voi care, fiind mici, vreti sa fiti mari cu orice pret, chiar si in mod nepermis. 
   Iar Imparatia Mea nu va avea nici sfarsit, nici frontiere, caci am cucerit-o cu pretul totalei Mele nimiciri.
Maria Valtorta
   Daca, in loc sa ma ucideti, mai intai pe cruce, apoi in constiintele voastre, M-ati fi facut sa domnesc, ati fi cunoscut ere de pace la fel de lungi ca si Pamantul din momentul in care am pus pe el  piciorul Meu de Nevinovat, pentru ca Eu sut Regele Pacii, Eu sunt Pacea insasi. V-as fi dat pace intre natiuni si pace in constiinte, deoarece cu Sangele Meu (sangele circumciziunii ar fi fost de ajuns ca sa rascumpere omenirea), Eu am venit sa va eliberez din groapa pe care Satana v-a sapat-o si in  care piereati, si inca pieriti, pentru ca, desi v-am scos din ea,  ati vrut sa va intoarceti acolo dat fiind ca Ispititorul a pavat-o cu aur si a pictat pe peretele din dreapta imagini lubrice iar pe peretele din stanga imagini de putere. Trei lucruri care pentru voi au valoarea maxima.
   Si totusi, Eu M-am lasat intins pe cruce pentru a face din martiriul Meu o sageata care sa strapunga Cerurile inchise si sa daschida o trecere pentru iertarea Lui Dumnezeu. Si, desi voi M-ati urat, Eu continui sa va chem la adunare, ca o trompeta pe care o tine purtatorul de drapel, pentru a face din voi ostirea Mea pasnica ce cucereste Cerurile.
 Veniti, inainte sa vina ceasul in care nu veti mai putea veni la Mine. Sa fiti imbracati in livreaua Mea si insemnati cu semnul Meu. Ingerul Lui Dumnezeu i-a aparat pe copiii lui Israel de exterminarea Egiptului acoperind ramele si tocurile usilor cu sange de miel. Eu, Mielul Tatalui si Domnului Meu, salvez pentru Tatal pe copiii Sai cu Sangele Meu, cu care am vopsit nu lemnul si piatra care pier, ci sufletul vostru nemuritor.
   Pentru cei care sunt insemnati cu Sangele Meu, trambitele apelului universal vor fi o viata insuflata din nou si din crapaturile pamantului unde dormeau de secole, oasele dreptilor vor iesi pentru a se imbraca in bucuria trupului desavarsit, pentru ca este hranit cu Painea Vie coborata din Cer pentru voi, si cu Vinul stors din venele Sfantului care purifica sufletul vostru si il face demn sa intre in Ierusalimul Ceresc.   (7.12.1943)

                                                             Maria Valtorta - din "I Quaderni del 1943"

    Despre viata Mariei Valtorta si cateva din mesajele primite, puteti gasi la eticheta:

vineri, 7 februarie 2020

CONSFINŢIRE CĂTRE INIMA DUMNEZEIASCĂ A LUI ISUS

Devotiune pentru fiecare vineri

Preabunule Isuse, Mântuitorul neamului omenesc, priveşte spre noi, care îngenunchem cu smerenie înaintea altarului tău. Suntem ai tăi, voim să fim ai tăi şi ca să fim mai strâns uniţi cu tine, astăzi fiecare dintre noi se consfinţeşte de bunăvoie Inimii tale Preasfinte.


Mulţi nu te-au cunoscut niciodată, mulţi au dispreţuit poruncile tale şi s-au lepădat de tine. Fie-ţi milă şi de unii şi de alţii şi atrage-i pe toţi la Inima ta Preasfântă.

Doamne, fii regele nu numai al credincioşilor care nu s-au îndepărtat niciodată de tine, ci şi al fiilor rătăciţi, care te-au părăsit. Fă-i să se întoarcă în curând la casa părintească, pentru a nu pieri de lipsă şi de foame.

Fii regele acelora pe care i-au înşelat părerile greşite şi al acelora pe care i-a dezbinat neunirea. Cheamă-i la limanul adevărului şi al unirii în credinţă, ca în curând să nu fie decât o singură turmă şi un singur păstor.

Dă Doamne, Bisericii tale, libertate sigură şi fără piedici. Dă tuturor popoarelor liniştea bunei orânduiri şi fă ca de la un capăt la altul al pământului să răsune un singur glas: Lăudată să fie dumnezeiasca Inimă a lui Isus, care ne-a dobândit mântuirea! Ei să-i aducem mărire şi cinste în toţi vecii vecilor. Amin.


Promisiunile lui Isus către credincioşii care cinstesc Inima Sa Preasfântă


1. Le voi dărui toate harurile necesare stării lor de viaţă;
2. Voi dărui pace în familiile lor;
3. Îi voi mângâia în suferinţă;
4. Voi fi scutul lor sigur în viaţă şi mai ales în ceasul morţii;
5.Voi binecuvânta cu îndestulare toate planurile lor;

6. Cei păcătoşi vor afla în Inima Mea un ocean nemărginit de îndurări;
7. Sufletele care zac în lâncezeală vor deveni pline de zel;
8. Sufletele pioase vor ajunge la o mare desăvârşire;
9. Voi binecuvânta casele unde se afla şi se cinsteşte icoana Inimii mele;
10.Preoţilor le voi da daruri care să mişte inimile cele mai împietrite;
11. Numele celor care răspândesc această devoţiune vor fi scrise în Inima mea şi nimic nu le va şterge de acolo.
12. Tuturor celor care se vor împărtăşi nouă luni de-a rândul, în fiecare primă vinere a lunii, le promit harul statorniciei în bine până la sfârşit. Ei nu vor muri lipsiţi de harul meu, nici fără a primi sfintele sacramente. În ceasul din urmă, Inima mea le va fi scăpare sigură. (Această făgăduinţă trebuie înţeleasă în sensul că cine s-a împărtăşit nouă luni [consecutiv] în fiecare primă vineri dobândeşte harul statorniciei până la sfârşit, colaborând şi răspunzând cu fidelitate la chemările harului lui Dumnezeu.)




Devoţiunea către Preasfânta Inimă a lui Isus exista din secolele XI-XII, dar nu a luat avânt decât cu Sf. Jean Eudes (1601-1680) care a făcut-o publică, i-a compus un oficiu şi i-a fixat o sărbătoare.
Dar „învăţăcelul iubit al Preasfintei Inimi”, cum a numit-o Isus însuşi, a fost Sf. Margareta Maria Alacoque (1647-1690), o călugăriţă vizitandină din Paray-le-Monial, care a avut între anii 1673-1675 numeroase viziuni în care Isus i-a cerut să fie cinstit sub imaginea inimii Sale de carne, spunându-i: „Priveşte Inima Care i-a iubit atât de mult pe oameni... În loc de recunoştinţă primesc din partea celor mai mulţi doar nerecunoştinţă”. Isus i-a încredinţat dorinţa sa arzătoare de a fi iubit de oameni şi planul său de a-şi arăta Inima cu toate comorile ei de iubire şi milă, sfinţire şi mântuire.
Devoţiunea este în esenţă una reparatorie faţă de suferinţa de moarte pe care i-au cauzat-o Mântuitorului toate păcatele lumii. De aceea, Isus ne invită la Sfânta Împărtăşanie deasă, mai ales în prima vineri din lună. Sf. Margareta Maria se ruga, inspirată de Isus, cu faţa la pământ, de la ora unsprezece până la miezul nopţii, o oră de adoraţie în joia dinaintea fiecărei prime vineri din lună în amintirea nopţii când apostolii l-au părăsit în grădina Gheţimani. Tot Isus este cel care a fixat data sărbătorii: în prima vineri de după sărbătoarea „Trupului Domnului” (Corpus Christi).
Cel care a îndrumat-o pe Sf. Margareta Maria ca părinte spiritual a fost Sf. Claudiu de la Colombiere, din Societatea lui Isus, indicat vizionarei de însuşi Mântuitorul pentru această delicată şi importantă misiune. Atât el cât şi confraţii săi iezuiţi au devenit promotori zeloşi ai devoţiunii. În 1856 Papa Pius al IX-lea fixează Preasfânta Inimă a lui Isus ca sărbătoare a întregii Biserici, iar în 11 iunie 1899 Leon al XIII-lea consacră solemn toată omenirea Preasfintei Inimi.
Toată luna iunie este dedicată Preasfintei Inimi a lui Isus.




marți, 14 ianuarie 2020

Novena de abandonare in mâinile lui Isus si Rozariul de abandonare


 

Părintelui Dolindo Ruotolo (1882-1970), Padre Pio îi spunea că „întregul Paradis este în sufletul tău”. A fost un preot diocezan, franciscan terțiar. Aflăm de pe net că, alături de Padre Pio, el a fost una din figurile de referință ale secolului 20, din Biserica Catolică. Viața sa, cuvintele sale, toate reflectau marele său devotament față de Dumnezeu și slujirea Lui din toate puterile sale. În umilința sa profundă, el a putut să audă Cuvintele lui Dumnezeu. Una dintre comorile pe care le-a reținut din cuvintele lui Isus a fost această învățătură despre abandonarea totală lui Dumnezeu. 



Ziua 1:
De ce te tulburi, îngrijorându-te? Lăsă-mi Mie grija problemelor tale și totul se va liniști. Îți spun adevărul, că orice act de abandonare completă, adevărată, oarbă, produce efectul pe care îl dorești și rezolvă toate situațiile dificile.
Isuse, mă abandonez Ție, ai Tu grijă de toate! (10 ori)

Ziua 2:
Dacă te lași în grija Mea, nu înseamnă să te îngrijorezi, să fii supărat sau să îți pierzi speranța și nici să Îmi oferi o rugăciune plină de îngrijorare, cerându-Mi să Mă conformez ție și să îți transform îngrijorarea în rugăciune. Este contrar acestei abandonări, profund contrar, să îți faci griji, să fii nervos și să dorești să te gândești la ce consecințe vor fi. Este ca și confuzia pe care o simt copiii atunci când îi cer mamei să aibă grijă de nevoile lor și apoi încearcă să se ocupe ei înșiși de acele nevoi, astfel încât efortul lor copilăros stă în calea acțiunilor mamei. A te abandona (a te lăsa în grijă) înseamnă a închide liniștit ochii sufletului tău, a te întoarce de la gândurile legate de necazuri și a te lăsa în grija Mea, astfel încât numai Eu să acționez. Spunând: „Ai Tu grijă de asta”.
Isuse, mă abandonez Ție, ai Tu grijă de toate! (10 ori)

Ziua 3:
Cât de multe lucruri pot Eu să fac atunci când sufletul, care are atât de multe nevoi spirituale și materiale, se întoarce către Mine, Mă privește și Îmi spune: „Ai Tu grijă de asta”, apoi închide ochii și se odihnește. În durere, tu te rogi ca Eu să acționez, dar să acționez așa cum dorești tu. Tu nu te întorci la Mine, ci în schimb vrei ca Eu să Mă adaptez la ideile tale. Tu nu ești bolnavul care îi cere medicului să îl vindece, ci mai degrabă ești bolnavul care îi dictează doctorului cum să o facă. Așadar, să nu faci astfel, ci roagă-te cum te-am învățat în ”Tatăl nostru”: „Sfințească-se Numele Tău”, adică, Fii slăvit în toate nevoile mele. „Vie împărăția Ta”, adică, fie ca tot ce este în noi și în lume să fie în acord cu împărăția Ta. „Facă-se Voia Ta precum în Cer, așa și pe Pământ”, adică, în nevoia noastră, decide Tu după cum consideri ca este potrivit și pentru viața noastră temporară, și pentru cea veșnică. Dacă Îmi spui cu adevărat: „Facă-se Voia Ta”, ceea ce este același lucru cu a spune: „Ai Tu grijă de asta”, Eu voi interveni cu toată atotputernicia mea și voi rezolva cele mai dificile situații.
Isuse, mă abandonez Ție, ai Tu grijă de toate! (10 ori)

(Vorbim despre lăsarea în Voia lui Dumnezeu. Însa, ce lăsăm ? Să ne uităm puțin la noi înșine. Suntem plini de emoții, idealuri, scopuri, pasiuni, dorințe. Ne temem de boală, moarte, de pierderea veniturilor, a lucrurilor tangibile și intangibile. Iar lista aceasta continuă mereu. Toate cele de mai sus pot fi bune, dar obsesia legată de oricare dintre acestea poate fi foarte dăunătoare bunăstării noastre.
Atunci când pierderea sau teama de a pierde oricare dintre aceste lucruri ne determină să ne schimbăm comportamentul, ele deja au devenit un obstacol, nu un scop. Lăsați-mă să vă explic. Așa cum un copil știe că mama îl iubește și totul este bine atunci când ea este prezentă, în mod similar, noi suntem acel copil, iar Dumnezeu este acel părinte. Știm că El ne iubește. Să ne lăsăm în Voia Sa nu este altceva decât să ne încredem în El, încrezându-ne în iubirea Lui față de noi. Când ne punem încrederea în El, răspunsul Lui la rugăciunile noastre poate că nu este tocmai ceea ce vrem, însă El știe ce este mai bine pentru noi. O, Isuse, mă abandonez Ție, ai Tu grijă de toate!)

Ziua 4:
Vezi răul cum crește în loc să se diminueze? Nu te îngrijora, închide ochii și spune-mi cu credință: „Fie Voia Ta, Tu să ai grijă de asta”. Vă spun vouă că Eu voi avea grijă și că Eu voi interveni precum un doctor și voi face minuni atunci când este nevoie de ele. Constați că starea bolnavului se înrăutățește? Nu fi necăjit, doar închide ochii și spune: „Tu să ai grijă de asta”. Îți spun că Eu voi avea grijă și că nu există nici un medicament mai puternic decât intervenția Mea iubitoare. Prin iubirea Mea, îți promit asta.
Isuse, mă abandonez Ție, ai Tu grijă de toate! (10 ori)

Ziua 5:
Iar atunci când trebuie să te conduc pe o cale diferită de cea pe care tu o vezi, Eu te voi pregăti; Eu te voi purta în brațe; te voi lăsa să te trezești, ca un copil care a adormit în brațele mamei lui, pe celălalt mal al râului. Ceea ce te tulbură și te doare foarte tare sunt de fapt motivele, gândurile și îngrijorările tale și dorința ta de a te ocupa cu orice preț de ceea ce te tulbură.
Isuse, mă abandonez Ție, ai Tu grijă de toate! (10 ori)

Ziua 6:
N-ai somn, tu vrei să judeci totul, să dirijezi totul și să te preocupi de toate, și te abandonezi puterii umane sau mai rău – oamenilor înșiși, încrezându-te în intervenția lor – asta împiedică cuvintele mele și modul meu de a vedea lucrurile. O, cât îmi doresc de la tine această abandonare, ca să te ajut, și cum sufăr când te văd atât de agitat! Satana încearcă să facă exact acest lucru: să te agite și să te îndepărteze de protecția Mea și să te arunce în ghearele inițiativei umane. Deci, încrede-te numai în Mine, odihnește-te în Mine, abandonează-te Mie, în toate.
Isuse, mă abandonez Ție, ai Tu grijă de toate! (10 ori)

(Cum te-ai descrie pe tine? Ești împăcat cu tine însuți? Cu împrejurările tale? Cu împrejurimile tale? Cu Dumnezeul tău? Sau te îngrijorezi pentru toate și de orice? Îți face griji dacă munca ta va fi terminată? Îți face griji dacă trenul va ajunge la timp? Dacă este casa curată? Dacă ai uitat ceva? Îți faci griji de felul în care oamenii își trăiesc viața lor? De ce ne îngrijorăm atât de mult? Ce realizăm cu îngrijorarea noastră? Dacă ne îngrijorăm un pic sau mai mult, dispare problema din cauză că noi ne îngrijorăm ? Si dacă ne îngrijorăm mai mult, se rezolvă problema mai repede? Îngrijorarea este o risipă a energiei noastre. Ea nu rezolvă nimic.
Ne temem de ceva. Prin urmare, ne îngrijorăm. Dar ce este acel ceva care strange ștreangul în jurul nostru? Cred că putem spune cu sinceritate că este teama de a nu avea lucrurile cum vrem NOI, în interesul nostru. Dacă trenul nu vine la timp, eu voi întârzia. Eu vreau ca treaba să se termine. Dacă casa nu este curată, ce vor crede oamenii despre mine? Nevrând să ne simțim stânjeniți, ne temem că se va întâmpla ceva rău care ne va afecta negativ. Câte lucruri rele sunt în această lume, despre care nu ne facem griji? Și de ce nu ne îngrijorăm? Aceste lucruri rele nu ne afectează pe noi, în mod direct. Vedeți unde duce asta? Credem că lumea se învârte în jurul nostru. Că suntem în centrul ei. Însă nu suntem. Isus ne spune pe parcursul acestei novene: „Abandonați-vă Mie, Eu voi avea grijă de asta.” Dar pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să renunțăm să ne controlăm propria independență. Să ne încredințăm Lui.)

Ziua 7:
Eu fac minuni proporțional cu deplinătatea abandonării voastre față de Mine și cu măsura în care nu vă gândiți la voi înșivă. Eu împrăștii o mulțime de comori de haruri când voi sunteți în cea mai adâncă sărăcie. Nici o persoană rațională, nici un savant, nu a făcut vreodată minuni, nici măcar dintre sfinți. El face lucrări divine oricui se va abandona lui Dumnezeu. Deci, nu vă mai gândiți la asta, pentru că mintea voastră este îngustă și pentru voi este foarte greu să vedeți răul, să aveți încredere în Mine și să nu vă gândiți la voi. Faceți acest lucru pentru toate nevoile voastre, faceți aceasta cu toții și veți vedea mari miracole tăcute, continue. Eu voi avea grijă de toate, îți promit asta.
Isuse, mă abandonez Ție, ai Tu grijă de toate! (10 ori)

Ziua 8:
Închide ochii și lasă-te dus de curentul harului Meu care curge; închide ochii și nu te gândi la prezent, întoarce-ți gândurile de la viitor așa cum faci și în fața ispitei. Odihnește-te în Mine, crezând în bunătatea Mea și Eu îți promit prin iubirea Mea că dacă spui „ai Tu grijă de asta”, Eu voi avea grijă de toate; te voi consola, te voi elibera și te voi îndruma.
Isuse, mă abandonez Ție, ai Tu grijă de toate! (10 ori)

Ziua 9:
Roagă-te întotdeauna fiind pregătit să te abandonezi, și asta iți va aduce multă pace și mari recompense, chiar și când Eu iți dau harul jertfirii de sine, al pocăinței și al iubirii. Atunci, ce importanță mai are suferința? Pare imposibil pentru tine? Închide ochii și spune din tot sufletul tău: „Isuse, ai grijă Tu de asta.” Nu te teme, Eu mă voi ocupa de lucruri iar tu vei binecuvânta Numele Meu, smerindu-te. O mie de rugăciuni nu pot egala un singur act de abandonare, amintește-ți asta! Nu există nici o novenă mai eficientă decât aceasta: ” O, Isuse, mă abandonez Ție, ai Tu grijă de toate!”
Isuse, mă abandonez Ție, ai Tu grijă de toate! (10 ori)



Rozariul de abandonare lui Isus (de Fr.Ruotolo)

Dumnezeule, vino în ajutorul meu.
Doamne, grăbește-te să mă ajuți.

1 Taăl nostru…,
3 Bucură-te Marie…,
1 Slavă Tatălui…,

Decada 1: Isuse, mă abandonez Ție, ai Tu grijă de toate! (de 10 ori)
Slavă Tatălui…,

Decada 2: Isuse, mă abandonez Ție, ai Tu grijă de toate! (de 10 ori)

Slavă Tatălui…,


Decada 3: Isuse, mă abandonez Ție, ai Tu grijă de toate! (de 10 ori)

Slavă Tatălui…,


Decada 4: Isuse, mă abandonez Ție, ai Tu grijă de toate! (de 10 ori)

Slavă Tatălui…,


Decada 5: Isuse, mă abandonez Ție, ai Tu grijă de toate! (de 10 ori)

Slavă Tatălui…,


În încheiere:
Bucură-te Regină, Maica milei, viaţa, mângâierea şi nădejdea noastră, bucură-te. Către tine strigăm surghiuniţi fii ai Evei. Către tine suspinăm, gemând şi plângând în această vale de lacrimi. Aşadar, mijlocitoarea noastră, întoarce spre noi ochii tăi cei milostivi şi după surghiunul acesta, arată-ni-l nouă pe Isus, binecuvântat rod al trupului tău. O milostivă, o blândă, o dulce Fecioară Marie.

vineri, 26 mai 2017

Isus - Pastorul cel bun Ioan 10,1-10

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 10,1-10

În acel timp, Isus le-a zis: "Adevăr, adevăr vă spun: Cine nu intră în staulul oilor pe poartă, ci sare prin altă parte, acela este un hoţ şi un tâlhar; 2 dar cel care intră pe poartă este păstorul oilor. 3Acestuia portarul îi deschide şi oile ascultă glasul lui; el îşi cheamă oile pe nume şi le conduce afară. 4 Când le-a scos pe toate ale sale, merge înaintea lor, iar oile îl urmează pentru că îi cunosc vocea. 5 Pe un străin nu l-ar urma, ci ar fugi de el, pentru că nu cunosc vocea străinilor". 6 Isus spusese această asemănare pentru ei, dar ei nu au înţeles ceea ce le vorbea. 7 Atunci, Isus a zis din nou: "Adevăr, adevăr vă spun: eu sunt poarta oilor. 8 Toţi cei care au venit înainte de mine sunt hoţi şi tâlhari, dar oile nu i-au ascultat. 9 Eu sunt poarta. Dacă cineva intră prin mine, va fi mântuit. Va intra şi va ieşi şi va găsi păşune. 10 Hoţul nu vine decât să fure, să înjunghie şi să ucidă. Eu am venit ca să aibă viaţă şi să o aibă din belşug".
Cuvântul Domnului




Parabola staulului (10, 1-6). 6. ei nu înţelegeau: evanghelistul îi spune cititorului că Isus a povestit o paroimia, „proverb”, „asemănare” sau în general un masai, în ebraică, ce ar însemna „proverb”, „enigmă” sau, folosind termenul sinoptic familiar, o „parabolă”. Acest comentariu poate fi bazat pe o tradiţie asemănătoare lui Marcu 4, 10-12. Discursul parabolic îi împiedică pe cei „din afară” să înţeleagă, în timp ce ucenicii ştiu despre ce anume vorbeşte Isus. Imaginea păstorului apare şi în sinoptici:
(a) mulţimile sunt comparate cu oile fără păstor (Mc 6, 35);
(b) parabola oii pierdute este îndreptată contra criticilor aduse de farisei împotriva ministerului lui Isus faţă de păcătoşi în Lc 15,3-7; (c) credincioşii sunt comparaţi cu oile care trebuie să se păzească de lupi (Mt 7, 15, împotriva falşilor profeţi în interiorul comunităţii; 10, 16);
(d) drepţii sunt „oile” care sunt mântuite la judecată (Mt 25, 32-34). în afară de aceasta, este o bogată tradiţie a VT. Domnul este păstorul poporului (Gn 49,24; Ps 23). Iez 34 se reproşează fruntaşilor poporului că sunt răi păstori, care se îngraşă pe spinarea turmelor. Oile sunt lăsate fără pază şi împrăştiate, la prada lupilor (34, 1-10). Domnul promite să meargă să-şi adune oile care sunt împrăştiate în toate regiunile şi să le readucă la păşuni bune (34, 11-16). Acest capitol din Iez poate să fi fost interesant în mod special pentru Ioan, pentru că se încheie cu afirmaţia că poporul îl va cunoaşte pe Dumnezeu din aceste acţiuni: „Vor şti că eu Sunt (ego eimî) Dumnezeul lor, şi ei, casa lui Israel, sunt poporul meu, zice Domnul. Voi sunteţi oile mele şi oile păşunii mele şi Eu Sunt Domnul Dumnezeul vostru” (Iez 34, 30-31 LXX).
Unii exegeţi văd în w. 1-5 două parabole distincte:
(a) w. l-3a contrapun două moduri de a se apropia de oi. Oricine nu intră pe uşă, are intenţii rele;
(b) w. 3b-5 scot în evidenţă relaţiile dintre oi şi păstor. Pentru cititorul care tocmai a auzit vorbindu-se despre orbirea fariseilor şi despre condamnarea lor, trebuia să rezulte evident că era vorba despre un avertisment de a nu urma învăţătura lor.

Isus, uşa şi bunul păstor (10, 7-18). Interpretarea reia ambele metafore. Isus este poarta prin care persoanele au acces la oi (w.7-10); şi e păstorul „bun” (= ideal, model)

- (w. 11-19). Fiecare dintre aceste imagini este repetată de două ori. 8-10. Alegerea „uşii” ca simbol mesianic poate fi derivată din Ps 119, 20. Alte versete ale Ps 119 vor fi folosite ca profeţii mesianice în creştinismul primar (cf. In 12, 13; Mc 1, 10; Mt 23, 39). Ioan insistă în a spune că Isus e unicul izvor al mântuirii. Cei care au venit înainte de el, probabil o referire la învăţătorii iudei şi la tradiţia la care apelau aceştia, sunt respinşi ca tâlhari (v. 8). Contrastul cu hoţii care nu vor aduce mântuirea, aminteşte de Iez 34. Ioan a reelaborat spusa în limbajul său: Isus a venit pentru ca ei să aibă viaţa (cf. 14,6: Isus e „calea, adevărul şi viaţa”).