Pr. Anton Demeter OFMConv

SLUJITORUL LUI DUMNEZEU

franciscan minor conventual

„Duhul Domnului este asupra mea, căci Domnul m-a uns şi m-a trimis să aduc săracilor vestea cea bună, să vindec pe cei cu inima zdrobită, să propovăduiesc celor închişi eliberarea şi celor prinşi în război libertatea; să dau de ştire un an de milostivire al Domnului” (Is 61, 1-2)

Iubiți credincioşi, în următoarele rânduri, vreau să vă prezint viața plină de credință a Slujitorului lui Dumnezeu, Pr. Anton Demeter, cunoscut de mulți dintre dumneavoastră ca „preotul fără picioare”.

Într-adevăr, cuvintele biblice de mai sus se potrivesc de minune acestui om al lui Dumnezeu care a fost conştient toată viața lui, până în măduva oaselor şi în ciuda persecuției la care a fost supus de către autoritățile comuniste, că Mântuitorul l-a chemat să ducă săracilor vestea cea bună şi să vindece pe cei cu inima zdrobită. Drept dovadă, zeci de mii de persoane, de orice religie şi crez, ar putea da oricând mărturie că el, în ciuda suferinței care îl măcina zi de zi în căruciorul în care era țintuit, era oricând gata să şteargă lacrimile de pe fețele lor. În acest sens, este binecunoscut faptul că Pr. Anton, prin puterea dăruită lui de Domnul, de pe această cruce în formă de cărucior, avea pentru fiecare un zâmbet, o vorbă bună, o mângâiere, o rugăciune puternică pe care o înălța spre tronul milei dumnezeieşti.

Ne-am putea întreba: era Pr. Anton un om special? Avea puteri supranaturale? Cine a fost şi este încă acest om, preot şi frate franciscan conventual?

Părintele s-a născut la data de 17 septembrie 1925, zi în care Biserica sărbătoreşte momentul în care Părintele nostru fondator, sf. Francisc de Assisi, a primit în trupul său rănile Mântuitorului. Noi credem că naşterea sa în această sărbătoare nu a fost deloc întâmplătoare pentru că ceva mai târziu, fără să caute deloc acest lucru, va primi şi el aceleaşi răni, aceleaşi suferințe în carnea lui în ziua de 4 aprilie 1959, în timpul săptămânii luminate, imediat după Sf. Paşti din acel an.

A avut şi frați părintele, mai exact şapte. După plecarea sa din familia proprie la seminar, el va primi de la Bunul Dumnezeu alți frați, mult mai mulți: frați franciscani, tineri ca şi el şi care doreau să îmbrățişeze crucea lui Cristos cu bucurie, în sărăcie şi simplitate, după exemplul Sf. Francisc.

Cât priveşte formarea sa teologică şi spirituală, şi-a făcut studiile teologice şi filosofice în seminariile din Hălăuceşti (IS), Luizi Călugăra (BC) şi Alba Iulia unde va fi hirotonit preot. Probabil că nu ştia ce-l aştepta. Fiind însă sedus pentru totdeauna de Domnul, în care şi-a găsit toată bucuria, şi dorind să se pună în totalitate la dispoziția lui Dumnezeu pentru a-i conduce pe oameni la Cristos, unicul Învățător (cf. Mt 23,10) şi Mântuitor al oamenilor (cf.Fap 4,12), cu o neobosită pasiune pentru mântuirea sufletelor se va angaja cu tot elanul în răspândirea evangheliei lui Cristos, mai întâi la Prăjeşti şi după puțin timp la Catedrala „Sf. Iosif” din Bucureşti.

Despre această din urmă numire, pr. Anton mărturisea: "Ştiam că mă aşteaptă o grea răspundere şi multe riscuri..., dar voiam să mi le asum cu toată bucuria şi generozitatea". Referindu-se, apoi, la anii petrecuţi ca vicar parohial la catedrala din Bucureşti, pr. Anton scria: „Despre acei ani, ca şi despre anii de seminar şi noviciat, păstrez cele mai duioase şi sfinte amintiri”.

După numai cinci ani de pastorație, Pr. Anton va fi arestat şi condamnat la 20 de ani de către regimul comunist ateu la muncă silnică cu acuzația: „uneltire împotriva ordinii sociale”. Mai concret,  de ce anume a fost acuzat? Iată câteva învinuiri care i-au fost aduse:

1. Influenţa masa credincioşilor şi, mai cu seamă, a copiilor şi tinerilor, cărora le-ar fi oferit o educaţie mistico-religioasă;

2. Se ruga, împreună cu mulţimea credincioşilor, pentru episcopii şi preoţii arestaţi, care erau consideraţi de comunişti drept criminali şi trădători;

3. Refuza să denunţe la Securitate existenţa unei corespondenţe, care ar fi trebuit să ajungă la Vatican, şi despre care, în opinia comuniştilor, pr. Anton ar fi ştiut din scaunul de Spovadă;

4. Păstra legătura cu preoţii franciscani din Moldova şi cu Fraţii Şcolilor Creştine din Bucureşti, şi unii şi alţii consideraţi a fi duşmani ai poporului;

5. Propaga, în opinia Securităţii, unele idei duşmănoase la adresa regimului comunist, precum: „Porţile iadului nu vor învinge Biserica lui Cristos”, depăşindu-şi astfel competenţele preoţeşti;

6. În sfârşit, urmau acuzaţiile de imoralitate şi corupţie, aspecte şi mai greu de suportat, pentru că lezau direct demnitatea umană şi integritatea morală a pr. Anton Demeter...

"La terminarea procesului - mărturisea deseori părintele - am avut sentimentul şi bucuria unei victorii din partea lui Cristos şi nu mă mai interesa ce fel de condamnare avea să se pronunţe împotriva mea. Procurorul ceruse să mi se aplice o pedeapsă exemplară. Pentru mine însă lucrul acesta nu mai avea nici o importanţă, eram în mâinile Domnului şi mă simţeam mai liber ca oricând".

În sfârşit, după lungi ani de închisoare se va retrage mai întâi în parohia romano-catolică din Oțeleni, apoi la Barticeşti şi, după 1990 aici la Institutul nostru franciscan, unde îşi va desăvârşi chemarea, punând în practică Cuvântul lui Cristos: „dacă vrea cineva să vină după mine, să-şi i-a crucea şi să mă urmeze” (Mc 8, 34).

Cu această mare iubire faţă de Dumnezeu şi de oameni, pe care părintele a nutrit-o, a trăit-o şi a mărturisit-o în întreg arcul de timp al vieţii sale sfinte, sub mâna protectoare a preasfintei Fecioare Maria, şi păşind cu perseverenţă pe urmele sfântului Francisc din Assisi spre desăvârşirea sa umană şi spirituală, părintele Anton Demeter avea să se îndrepte hotărât spre Creatorul şi Răscumpărătorul tuturor. Astfel, la o vârstă înaintată şi după îndelungi ani de suferinţă, dar plin de încredere în milostivirea lui Dumnezeu şi plin de seninătate, înconjurat fiind de fraţii săi întru consacrare, în frunte cu părintele provincial, în seara zilei de 20 decembrie 2006, la ora 21.36, părintele Anton şi-a încheiat viaţa pe acest pământ şi s-a întors în casa Tatălui ceresc. A murit ca un sfânt, eliberat fiind din închisoarea căruciorului, care a fost pentru el timp de patruzeci de ani casă, pat, altar şi masă.

A fost înmormântat în cimitirul central din Roman unde mulți dintre cei care l-au cunoscut sau care, ulterior, au auzit de viața sa sfântă, dedicată grijii față de mântuirea sufletelor, se apropie zilnic de mormântul său. În tăcere, ei aprind o lumânare şi îl roagă să mijlocească la bunul Dumnezeu ajutorul de care au nevoie.

Aşadar, pr. Anton, asemenea Sf. Ioan Botezătorul, prin viața lui sfântă, rugăciunile şi sfaturile sale nu a dorit altceva decât să arate mereu spre Cristos, să-i conducă pe cât mai mulți oameni la El, în care noi oamenii ne găsim toată bucuria şi împlinirea (cf. Col 1,16). Suntem siguri că acest lucru îl face şi în cer.

 Conştienți de viața sa sfântă şi de faptul că nu şi-a dorit altceva decât să-i conducă pe oameni la Dumnezeu, vrem să-i deschidem cauza de beatificare. Iar pentru aceasta, avem nevoie de mărturiile celor care l-au cunoscut.

Pe această cale, îi rog pe toți cei care au apelat la Pr. Anton pentru sfaturi sau au recurs la mijlocirea sa în rugăciune şi au obținut ajutor, să pună în scris şi să le predea la părintele care se află la acest birou de consiliere spirituală.

Fie ca Bunul Dumnezeu să ne ajute să începem şi să ducem la bun sfârşit această lucrare, iar Părintele să mijlocească pentru fiecare dintre noi ajutorul de care avem nevoie în viața noastră.

Dacă cineva doreşte să mă contacteze, în scris sau telefonic:

Pr. Damian Pătraşcu

Institutul Teologic Romano-Catolic Franciscan

Str. Ştefan cel Mare, 268/B

611040 – Roman (NT)

Tel. 0748255651

Email: patrascu.damian@gmail.com

http://ofmconv.ro/memoriam-pr-anton-demeter-ofmconv/

http://www.mesagerulsfantulanton.com/content/slujitorul-lui-dumnezeu-pr-anton-demeter-franciscan-minor-conventual

http://ofmconv.ro/pr-anton-demeter-repere-biografice-iii/

Rugăciune zilnică de consacrare - Medalia Miraculoasă

Fecioară Neprihănită, Mama mea Marie, eu reînnoiesc astăzi și pentru totdeauna față de tine consacrarea mea totală, pentru ca tu să dispui de mine pentru binele sufletelor. Îți cer numai, o, Regina mea și Maica Bisericii, să mă ajuți să cooperez cu fidelitate la misiunea  ta de răspândire a împărăției Fiului tău în lume. Pentru aceasta, îți ofer, o, Inimă Neprihănită a Mariei, rugăciunile, faptele și jertfele acestei zile. 

*Se spune intenția lunară, la care se adaugă invocația:

„O, Marie, zămislită fără de păcat, roagă-te pentru noi, care alergăm la tine, și pentru cei care nu aleargă, mai ales pentru dușmanii Bisericii și pentru toți cei încredințați ție!”

P. Învredniceşte-mă a te lăuda pe tine, Fecioară neprihănită!

Toţi: Dă-mi mie putere împotriva vrăjmașilor tăi!

P. Să ne rugăm:

O, Dumnezeule, care prin fecioria roditoare a Neprihănitei ai dat oamenilor bunurile mântuirii veşnice, fă-ne, te rugăm, să simţim mijlocirea ei, pentru că prin ea l-am primit pe dătătorul vieţii, pe Isus Cristos Fiul tău, Domnul nostru! Amin.

INTENȚII LUNARE PENTRU ANUL 2017

Prin harul Domnului nostru Isus Cristos, mijlocirea Maicii Neprihănite și pentru meritele apostolului ei, Sf. Maximilian Maria Kolbe, martir al carității,

(IAN.)* îi oferim lui Dumnezeu Tatăl mulțumirea noastră pentru cei 100 de ani de viață și de misiune ai familiei Armatei Maicii Domnului și pentru harurile și binecuvântările pe care le-a revărsat asupra noastră și a întregii omeniri, prin Neprihănita;

(FEB.)* întreaga familie a Armatei Maicii Domnului să dobândească de la providența dumnezeiască forță, lumină și harurile trebuincioase, pentru a-și continua apostolatul, conform dorinței Mariei și a Fiului ei iubit, Isus;

(MART.)* să simțim și să urmăm chemarea la convertirea personală și sfințenia vieții, până la martiriul zilnic al iubirii creștine;

(APR.)* să dobândim puterea Celui Înviat pentru a ne ridica din păcat, tristețe, disperare și din orice rătăcire în care am cădea, crescând în lumina și pacea Domnului;

(MAI.)* să creștem în iubirea și în evlavia către Sfânta noastră Mamă Maria, trăind cu înflăcărare consacrarea către ea și fiind adevărate instrumente în mâinile ei, pentru a-i conduce pe alții la Isus;

(IUN.)* fiecare să muncim, conform vocației primite, acolo unde trăim, pentru convertirea, sfințirea și edificarea în credință a semenilor noștri;

(IUL.)* să avem curajul să acceptăm și să împlinim voința lui Dumnezeu în încercările grele ale vieții, în suferințe și în întunericul credinței;

(AUG.)* să fim capabili de sacrificiul curat și sfânt pe care Domnul îl așteaptă de la noi, în mijlocul încercărilor pe care ni le trimite;

(SEPT.)* să dobândim putere în purtarea crucii noastre, devenind un instrument al iubirii dumnezeiești și al mântuirii în mâinile Neprihănitei;

(OCT.)* să înțelegem rolul nostru misionar în Biserică și în societate, după dorința părintelui nostru, Sf. Maximilian Maria Kolbe: „A-i readuce și a-i conduce pe toți oamenii la Cristos, prin Neprihănita”;

(NOV.)* să avem curajul și dorința de a deveni sfinți și de a ne apropia cât mai mult de iubirea milostivă a lui Dumnezeu și de sfințenia lui Isus și a sfintei Sale Mame;

(DEC.)* să putem înfăptui, în spiritul sărbătorii Nașterii Domnului, opere concrete de apostolat în jurul nostru, prin toate mijloacele oferite de providența dumnezeiască și de grija maternă a Neprihănitei.

MEDALIA MIRACULOASĂ,

simbol al Asociației Publice Internaționale

„Armata Maicii Domnului”

http://www.edituraserafica.ro/obiecte-religioase/argint/medalii.html

Rugăciune în sărbătoarea Centenarului AMD

Jubileul Centenarului

„Armatei Maicii Domnului”

100 de ani de MISIUNE 1917-2017

Rugăciune în sărbătoarea Centenarului AMD

În mâinile tale, Fecioară Neprihănită...!

Fii lăudată, Fecioară Preacurată! Tu ai fost flacăra și inima armatei tale în acești 100 de ani ai săi de existență. Pentru a-l urma cu fidelitate pe Cristos precum Sfântul Maximilian Maria Kolbe, am contemplat minunatele tale virtuți.

În tine am regăsit forța de a iubi și de a duce pretutindeni iubirea Fiului tău. Tot tu ne ești acum mângâierea în încercările vieții, lumina în misiunea de răspândire a Evangheliei lui Isus, puterea pe drumul credinței, spre unirea cu Dumnezeul nostru, întru urmarea Lui.

Astăzi, punem tot în mâinile tale preacurate viața și drumul armatei tale preaiubite, prezentă în toate părțile lumii, ca ostașii tăi să poată dărui oamenilor iubirea Dumnezeului nostru, să răspândească la toți frumusețea ta, făcându-i să simtă prezența ta ocrotitoare și maternă.  

Te rugăm, Neprihănită, ca această familie a ta, prin apostolatul și lupta ei, prin grija ta mângâietoare, să poarte și să dăruiască la toți frații noștri milostivirea lui Dumnezeu! Ne lăsăm conduși de tine, Mamă preadulce, siguri fiind că prin ocrotirea ta vom trăi după voința dumnezeiască.

Fă-ne ca în acest an jubiliar să fim apostoli neobosiți ai Împărăției Fiului tău Isus și să simțim ajutorul tău de mamă în viața și misiunea noastră în Biserică! 

DA, NEPRIHĂNITĂ,

 VREM SĂ FIM CONDUȘI DE TINE! AMIN.

Calea Sfintei Cruci a Milostivirii lui Dumnezeu

Faustina Kowalska


Rugăciune de început

O, milostive Doamne, Învăţătorul meu, doresc să te urmez cu credinţă, să te imit în viaţa mea cât mai desăvârşit. Pentru aceasta, te rog să-mi dăruieşti, prin meditarea Pătimirii tale, harul de a înţelege mai bine misterele vieţii spirituale.

O, Marie, Maica Milostivirii, condu-mă pe calea pătimirii dureroase a Fiului tău şi mijloceşte pentru mine harurile de care am nevoie pentru ca această Cale a Crucii să fie rodnică. O ofer cu intenţia... (de exemplu: pentru preoţi, pentru convertirea unei suflet, pentru a cere o virtute, un har etc.)

  
I. Isus este osândit la moarte 

R: Ne închinăm ţie, Cristoase, şi te binecuvântăm,
V: Căci prin sfânta ta Cruce ai răscumpărat lumea!

«Arhiereii şi tot Sinedriul căutau o mărturie mincinoasă împotriva lui Isus ca să-l osândească la moarte şi nu găseau, deşi veniseră mulţi martori mincinoşi.» (Mt 26, 59-60)

Isus: «Nu te mira că eşti uneori bănuită pe nedrept. Căci Eu am băut primul, din iubire pentru tine, acest pahar al suferinţelor nedrepte. Fiica Mea, când eram în faţa lui Irod, ţi-am obţinut un har, acela de a putea să te menţii deasupra
dispreţului omenesc şi de a merge fidel pe urmele Mele.» (MJ 289; 1164) 

Sf. Faustina: «Suntem sensibili în privinţa cuvântului, şi aşa sensibili, vrem să răspundem imediat, fără să ne întrebăm dacă este voia lui Dumnezeu, pentru noi, ca să vorbim. Sufletul tăcut este puternic; dacă perseverează în tăcere, nu-l va atinge niciun necaz. Sufletul tăcut este în stare să se unească cu Dumnezeu în modul cel mai profund, el trăieşte aproape întotdeauna sub inspiraţia Duhului Sfânt; în sufletul tăcut, Dumnezeu acţionează fără a întâmpina piedici.» (MJ 477)

O, Isuse milostiv, ajută-mă să accept orice judecată umană şi să nu permit ca Tu să fii condamnat la moarte în persoana aproapelui meu!

Tatăl nostru..., Bucură-te, Marie..., Slavă Tatălui...

V: Doamne Isuse Cristoase, răstignit pe cruce, 
R: Ai milă de noi şi de întreaga lume!



II. Isus ia crucea pe umeri

R: Ne închinăm ţie, Cristoase, şi te binecuvântăm,
V: Căci prin sfânta ta Cruce ai răscumpărat lumea!

«Atunci Pilat l-a luat pe Isus şi l-a dat să-l biciuiască. Şi ostaşii, împletind o cunună de spini, i-au pus-o pe cap şi l-au îmbrăcat cu o mantie purpurie. Şi se duceau către El şi ziceau: “Bucură-te, regele iudeilor!” A ieşit deci Isus afară, purtând coroana de spini şi mantia purpurie. Şi le-a zis [Pilat]: “Iată omul!” Deci când l-au văzut, marii preoţi şi gărzile lor au strigat zicând: “Răstigneşte-l, răstigneşte-l!”» (In 19, 1-3. 5-6)

Isus: «Fiica Mea, în suferinţele tale fizice sau morale să nu cauţi milă din partea făpturilor. Cu cât vei iubi mai mult suferinţa, cu atât mai pură va fi iubirea ta faţă de Mine.» (MJ 279)

Sf. Faustina: «Isuse, Îţi mulţumesc pentru micile cruci zilnice, pentru piedicile la planurile mele, pentru necazurile vieţii în comun, pentru reaua interpretare a intenţiilor mele, pentru umilirile la care sunt supusă de alţii, pentru felul ursuz în care suntem tratate, pentru falsele bănuieli, pentru sănătatea mea slabă, pentru epuizarea forţelor mele, pentru sacrificiul propriei mele voinţe.» (MJ 343)

O, Isuse milostiv, învaţă-mă să apreciez greutăţile vieţii, boala, orice suferinţă şi să port cu iubire crucea de fiecare zi.

Tatăl nostru..., Bucură-te, Marie..., Slavă Tatălui...

V: Doamne Isuse Cristoase, răstignit pe cruce,
R: Ai milă de noi şi de întreaga lume


III. Isus cade întâia oară sub povara crucii

R: Ne închinăm ţie, Cristoase, şi te binecuvântăm,
V: Căci prin sfânta ta Cruce ai răscumpărat lumea!

«Toţi umblam rătăciţi ca nişte oi, fiecare pe calea noastră, şi Domnul a făcut să cadă asupra lui fărădelegile noastre ale tuturor. El a purtat fărădelegile multora şi pentru cei păcătoşi şi-a dat viaţa.» (Is 53, 6. 12)

Isus: «Greşelile fără de voie ale sufletelor nu opresc iubirea
Mea pentru ele, nici nu Mă împiedică să Mă unesc cu ele, însă greşelile, chiar şi cele mai mărunte, dar voite – acestea împiedică harurile Mele şi Eu nu pot să răspândesc darurile Mele asupra unor astfel de suflete.» (MJ 1641)

Sf. Faustina: «O, Isuse al meu, cum sunt foarte înclinată spre rău, sunt nevoită să veghez încontinuu asupra mea, dar nimic nu mă descurajează, mă încred în harul lui Dumnezeu care abundă în cea mai mare nimicnicie.» (MJ 606)

O, Isuse milostiv, fereşte-mă de orice, chiar şi de cea mai mică infidelitate voită în mod conştient!

Tatăl nostru..., Bucură-te, Marie..., Slavă Tatălui...

V: Doamne Isuse Cristoase, răstignit pe cruce,
R: Ai milă de noi şi de întreaga lume!


IV. Isus întâlneşte pe Maica sa îndurerată 

R: Ne închinăm ţie, Cristoase, şi te binecuvântăm,
V: Căci prin sfânta ta Cruce ai răscumpărat lumea!

«Iată, acesta este pus spre căderea şi ridicarea multora în Israel şi ca semn căruia i se va zice împotrivă; şi prin însuşi sufletul tău va trece sabie, ca să se descopere gândurile din multe inimi.» (Lc 2, 34-35)

Isus: «Fiica Mea, deşi toate lucrările care iau naştere din voinţa Mea sunt expuse unor mari suferinţe, vezi totuşi că una dintre ele, opera Mântuirii, a fost expusă unor dificultăţi mai mari decât opera care depinde în mod direct de tine. Nu trebuie să pui prea mult la inimă împotrivirile.» (MJ 1643)

Sf. Faustina: «Am văzut-o atunci pe Sfânta Fecioară, nespus de frumoasă, care se apropia dinspre altar spre scaunul meu de rugăciune. M-a strâns la pieptul Său şi mi-a spus aceste cuvinte: “Fii curajoasă, nu te teme de piedicile amăgitoare, ci aţinteşte-ţi privirea asupra pătimirii Fiului Meu, şi în felul acesta vei dobândi victoria.”» (MJ 449)

O, Marie, Maica milostivirii, fii alături de mine pentru totdeauna, mai ales în suferinţă, după cum ai fost alături de Fiul tău în tot timpul pătimirii sale.

Tatăl nostru..., Bucură-te, Marie..., Slavă Tatălui...

V: Doamne Isuse Cristoase, răstignit pe cruce,
R: Ai milă de noi şi de întreaga lume!


V. Simon din Cirene îl ajută pe Isus să-şi ducă crucea

R: Ne închinăm ţie, Cristoase, şi te binecuvântăm,
V: Căci prin sfânta ta Cruce ai răscumpărat lumea!

«Pe când îl duceau, au pus mâna pe un oarecare Simon din Cirene, care venea de la câmp, şi i-au pus crucea în spate, ca s-o ducă după Isus.» (Lc 23, 26)

Isus: «Dacă permit aceste dificultăţi, este pentru a-i mări meritele. Nu reuşita o răsplătesc Eu, ci răbdarea şi osteneala depusă pentru Mine.» (MJ 86)

Sf. Faustina: «O, Isuse al meu, Tu nu răsplăteşti reuşita acţiunii, ci voinţa sinceră şi truda depusă; de aceea sunt cu totul liniştită, chiar dacă toate iniţiativele şi toate strădaniile mele ar fi nimicite 
sau niciodată realizate. Din moment ce fac tot ce-mi stă în putinţă, restul nu mă interesează, de aceea nici cele mai mari furtuni nu-mi tulbură liniştea adâncă. În conştiinţa mea rămâne voia lui Dumnezeu.» (MJ 952)

O, Isuse, Învăţătorul meu, fă ca fiecare gând, fiecare cuvânt şi fiecare faptă să fie numai din iubire pentru tine. Purifică intenţiile mele!

Tatăl nostru..., Bucură-te, Marie..., Slavă Tatălui...

V: Doamne Isuse Cristoase, răstignit pe cruce,
R: Ai milă de noi şi de întreaga lume!



VI. Veronica şterge faţa lui Isus cu o maramă


R: Ne închinăm ţie, Cristoase, şi te binecuvântăm,
V: Căci prin sfânta ta Cruce ai răscumpărat lumea!

«Nu avea nici chip, nici frumuseţe, ca să ne uităm la El, şi nicio înfăţişare, ca să ne fie drag. Dispreţuit era şi cel din urmă dintre oameni; om al durerilor şi cunoscător al suferinţei, unul înaintea căruia să-ţi acoperi faţa; dispreţuit şi nebăgat în seamă.» (Is 53, 2-3)

Isus: «Să ştii că tot binele pe care îl vei face vreunui suflet oarecare, Eu îl voi primi ca şi cum mi l-ai fi făcut Mie Însumi.» (MJ 1768)

Sf. Faustina: «O mare iubire poate transforma lucrurile mici în lucruri mari, şi numai iubirea dă valoare acţiunilor noastre, şi cu cât iubirea va deveni mai pură, cu atât va avea mai puţin de 
consumat focul suferinţei în noi, iar suferinţa va înceta să fie pentru noi suferinţă.» (MJ 303)

O, Isuse, Învăţătorul meu, fă ca ochii mei, mâinile mele, gura mea şi inima mea să fie milostive. Schimbă-mă în milostivire!

Tatăl nostru..., Bucură-te, Marie..., Slavă Tatălui...

V: Doamne Isuse Cristoase, răstignit pe cruce,
R: Ai milă de noi şi de întreaga lume!


VII. Isus cade a doua oară sub povara crucii

R: Ne închinăm ţie, Cristoase, şi te binecuvântăm,
V: Căci prin sfânta ta Cruce ai răscumpărat lumea!

«Dar El a luat asupra sa durerile noastre şi cu suferinţele noastre s-a împovărat. Şi noi îl socoteam pedepsit, bătut şi chinuit de Dumnezeu.» (Is 53,4)

Isus: «Cauza căderilor tale este că te bazezi prea mult pe tine însăţi şi te sprijini prea puţin pe Mine. Tu nici măcar nu eşti în stare să accepţi harurile Mele fără ajutorul meu special – tu ştii ce eşti.» (MJ 1488; 738)

Sf. Faustina: «O, Isuse al meu, păstrează-mă lângă Tine, vezi cât sunt de slabă, singură nu pot face nici măcar un pas înainte. Deci, Tu, Isuse, trebuie să fii în mod constant cu mine, ca o mamă lângă un copil slab – ba încă şi mai mult.» (MJ 264)

O, Isuse, fă ca harul tău să mă întărească, pentru a nu mai cădea în aceleaşi greşeli, iar dacă voi cădea ajută-mă să mă ridic şi astfel să preamăresc milostivirea ta!

Tatăl nostru..., Bucură-te, Marie..., Slavă Tatălui...

V: Doamne Isuse Cristoase, răstignit pe cruce,
R: Ai milă de noi şi de întreaga lume!

VIII. Isus mângâie femeile din Ierusalim care plâng

R: Ne închinăm ţie, Cristoase, şi te binecuvântăm,
V: Căci prin sfânta ta Cruce ai răscumpărat lumea!

«În urma lui venea mare mulţime de popor şi de femei care plângeau şi-l jeleau. Dar Isus, întorcându-se spre ele, le-a zis: “Fiicele Ierusalimului, nu mă plângeţi pe mine, ci plângeţi-vă pe voi şi pe copiii voştri!”» (Lc 23, 27-28)

Isus: «Oh, cât Îmi este de plăcută credinţa vie. Eu doresc să fie mai multă credinţă în voi.» (MJ 1420; 352)

Sf. Faustina: «Mă rog fierbinte Domnului să binevoiască să-mi întărească credinţa, ca să nu mă călăuzesc în cenuşiul vieţii zilnice după dispoziţiile omeneşti, ci după spirit. Oh, cum îl reţine totul pe om pe pământ, dar credinţa vie păstrează sufletul în sferele superioare şi pune amorul propriu la locul care i se cuvine – adică ultimul.» (MJ 210)

O, Isuse milostiv, îţi mulţumesc pentru sfântul Botez şi pentru harul credinţei. Şi strig iarăşi: Doamne, cred în tine, întăreşte-mi credinţa!

Tatăl nostru..., Bucură-te, Marie..., Slavă Tatălui...

V: Doamne Isuse Cristoase, răstignit pe cruce,
R: Ai milă de noi şi de întreaga lume!


IX. Isus cade a treia oară sub povara crucii

R: Ne închinăm ţie, Cristoase, şi te binecuvântăm,
V: Căci prin sfânta ta Cruce ai răscumpărat lumea!

«Chinuit a fost, dar s-a supus şi nu şi-a deschis gura sa; ca un miel spre junghiere s-a adus şi ca o oaie fără de glas înaintea celor ce o tund, aşa nu şi-a deschis gura sa. Dar a fost voia Domnului să-l zdrobească prin suferinţă.» (Is 53, 7. 10)

Isus: «Să ştii că cele mai mari piedici în calea sfinţeniei sunt descurajarea şi neliniştea neîntemeiată, ele îţi iau posibilitatea de a practica virtutea. Nu trebuie să te descurajezi, ci să te străduieşti ca în locul amorului tău propriu să poată domni iubirea Mea. Ai deci încredere, copila Mea; nu trebuie să te descurajezi, vino să-Mi ceri iertare pentru că Eu sunt mereu gata să te iert. De fiecare dată când mi-o ceri, tu proslăveşti milostivirea Mea.» (MJ 1488)

Sf. Faustina: «Isuse al meu, în pofida harurilor Tale, simt totuşi şi văd nimicnicia mea. Îmi încep ziua prin luptă şi o închei în luptă, cum am terminat cu o greutate apar altele zece cu care să lupt, dar nu mă amărăsc, fiindcă ştiu bine că este vremea luptei şi nu a păcii.» (MJ 606)
Doamne milostive, îţi ofer ceea ce este numai al meu, adică păcatul şi slăbiciunea mea. Te implor, fă ca mizeria mea să dispară în oceanul milostivirii tale!

Tatăl nostru..., Bucură-te, Marie..., Slavă Tatălui...

V: Doamne Isuse Cristoase, răstignit pe cruce,
R: Ai milă de noi şi de întreaga lume!


X. Isus este dezbrăcat de hainele sale

R: Ne închinăm ţie, Cristoase, şi te binecuvântăm,
V: Căci prin sfânta ta Cruce ai răscumpărat lumea!

«Ostaşii [...] au luat veşmintele lui şi au făcut patru părţi, fiecărui ostaş câte o parte, şi cămaşa. Cămaşa era însă fără cusătură, ţesută întreagă începând de sus. Au zis deci unul către altul: “Să n-o sfâşiem, ci s-o tragem la sorţi, a cui să fie”; ca să se împlinească Scriptura.» (In 19, 23-24)

Sf. Faustina: «Isus stă deodată în faţa mea, dezbrăcat de veşmintele Sale, cu tot trupul acoperit de răni, cu ochii înecaţi de sânge şi de lacrimi, cu faţa desfigurată şi acoperită de scuipături. Atunci Domnul îmi spune: “Mireasa trebuie să fie asemănătoare Mirelui ei”. Am înţeles aceste cuvinte în profunzime. Aici nu există nici umbră de îndoială. Asemănarea mea cu Isus trebuie să treacă prin suferinţă şi prin umilinţă.» (MJ 268)

O, Isuse, blând şi smerit cu inima, fă inima mea asemenea cu Inima ta!

Tatăl nostru..., Bucură-te, Marie..., Slavă Tatălui...

V: Doamne Isuse Cristoase, răstignit pe cruce,
R: Ai milă de noi şi de întreaga lume!



XI. Isus este răstignit pe cruce

R: Ne închinăm ţie, Cristoase, şi te binecuvântăm,
V: Căci prin sfânta ta Cruce ai răscumpărat lumea!

«Trecătorii îl huleau clătinând din cap şi spunând: “Tu, care dărâmi Templul şi-l clădeşti la loc în trei zile, izbăveşte-te pe tine însuţi, dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, şi coboară de pe cruce!” La fel şi arhiereii îl luau în râs, împreună cu cărturarii şi bătrânii, şi spuneau: “Pe alţii i-a izbăvit, pe sine nu se poate izbăvi!”» (Mt 27, 39-42)

Isus: «Ucenica Mea, să ai o mare iubire faţă de cei care te fac să suferi, să le faci bine celor care te urăsc.» (MJ 1628)

Sf. Faustina: «O, Isuse al meu, Tu ştii ce eforturi trebuie să facem pentru a avea relaţii simple şi sincere cu cei de care fuge firea noastră, sau cu aceia care, conştient sau nu, ne-au provocat suferinţe – omeneşte vorbind, este cu neputinţă. În aceste momente, mă străduiesc şi mai mult să-L descopăr pe Domnul Isus în persoanele respective şi, pentru acest Isus, eu fac totul pentru acele persoane.» (MJ 766)

O, Iubire pură, domneşte pe deplin în inima mea şi fă-mă să iubesc cu o iubire supranaturală!

Tatăl nostru..., Bucură-te, Marie..., Slavă Tatălui...

V: Doamne Isuse Cristoase, răstignit pe cruce,
R: Ai milă de noi şi de întreaga lume!



XII. Isus moare pe cruce

R: Ne închinăm ţie, Cristoase, şi te binecuvântăm,
V: Căci prin sfânta ta Cruce ai răscumpărat lumea!

«Era pe la ceasul al şaselea şi s-a făcut întuneric pe întreg pământul până la ceasul al nouălea, căci soarele s-a întunecat; şi vălul Templului s-a rupt în două. Atunci, strigând Isus cu glas mare, a zis: “Tată, în mâinile tale încredinţez duhul meu!” Şi, zicând acestea, şi-a dat duhul.» (Lc 23, 44-46)

Sf. Faustina: «Atunci L-am văzut pe Isus pironit pe cruce. Era atârnat pe cruce de puţin timp, când am văzut o întreagă legiune de suflete răstignită ca şi El. Şi am văzut o a doua legiune de suflete şi o a treia legiune de suflete. A doua legiune nu era ţintuită pe cruce, dar sufletele ţineau cu tărie crucea în mână; a treia legiune nu era nici răstignită, nici nu ţinea cu tărie crucea, ci aceste suflete îşi târau crucea după ele şi erau nemulţumite. Atunci Isus mi-a spus: “Toate acestea le-am pătimit pentru mântuirea sufletelor. Cercetează, fiica Mea, ceea ce faci tu pentru salvarea lor. Vezi, aceste suflete care Îmi seamănă în suferinţe şi în dispreţuiri, Îmi vor semăna şi în slavă; iar cele care sunt cel mai puţin asemănătoare cu Mine în suferinţe şi dispreţuiri vor fi la fel de puţin asemănătoare cu Mine în slavă.”» (MJ 446; 1184)

O, Isuse, Mântuitorul meu, ascunde-mă în adâncul Inimii tale, ca, întărit de harul tău, să devin asemenea cu tine în iubirea crucii şi astfel să am parte de bucuria slavei tale!

Tatăl nostru..., Bucură-te, Marie..., Slavă Tatălui...

V: Doamne Isuse Cristoase, răstignit pe cruce,
R: Ai milă de noi şi de întreaga lume!


XIII. Isus este luat jos de pe cruce

R: Ne închinăm ţie, Cristoase, şi te binecuvântăm,
V: Căci prin sfânta ta Cruce ai răscumpărat lumea!

«Văzând centurionul cele întâmplate, l-a preamărit pe Dumnezeu zicând: “Cu adevărat omul acesta era drept.” Iar mulţimea celor care veniseră să privească, văzând cele întâmplate, se întorceau bătându-şi pieptul. Şi stăteau toţi cunoscuţii lui deoparte şi femeile care îl urmaseră din Galileea, privind toate acestea.» (Lc 23, 47-49)

Isus: «Sufletul îmi este cel mai drag atunci când crede în bunătatea Mea şi se încrede total în Mine; îl copleşesc cu încrederea Mea şi îi dau tot ce cere.» (MJ 453)

Sf. Faustina: «Apelez la milostivirea Ta, Dumnezeule plin de bunăvoinţă, Tu, care singur eşti bun. Cu toate că mizeria mea e mare şi greşelile mele multe, mă încred totuşi în milostivirea Ta, căci Tu eşti Dumnezeul milostivirii şi în veac nu s-a auzit, şi nu-şi amintesc nici cerul, nici pământul, ca un suflet încrezător în milostivirea Ta să fi fost dezamăgit.» (MJ 1730)

O, Isuse milostiv, măreşte în mine zilnic încrederea în milostivirea ta, pentru ca mereu şi oriunde eu să dau mărturie despre bunătatea şi iubirea ta nemărginită!

Tatăl nostru..., Bucură-te, Marie..., Slavă Tatălui...

V: Doamne Isuse Cristoase, răstignit pe cruce,
R: Ai milă de noi şi de întreaga lume!


XIV. Isus este înmormântat

R: Ne închinăm ţie, Cristoase, şi te binecuvântăm,
V: Căci prin sfânta ta Cruce ai răscumpărat lumea!

«Au luat deci trupul lui Isus şi l-au înfăşurat în giulgiuri cu miresme, precum este obiceiul iudeilor să înmormânteze. Şi în locul unde fusese răstignit era o grădină, iar în grădină era un mormânt nou, în care nu mai fusese pus nimeni. Aşadar, pentru că era ziua de pregătire a iudeilor, fiind mormântul aproape, l-au pus pe Isus acolo.» (In 19, 40-42)

Isus: «Copila mea, tu nu eşti încă în patrie, mergi deci – întărită de harul Meu – şi luptă pentru Împărăţia Mea în sufletele oamenilor, dar luptă ca un copil regesc şi aminteşte-ţi că zilele surghiunului trec repede şi cu ele şi posibilitatea de 
a câştiga merite pentru cer. Aştept de la tine, copila Mea, un foarte mare număr de suflete care să proslăvească milostivirea Mea întreaga veşnicie.» (MJ 1489)

Sf. Faustina: «Mă voi strădui să ajut prin rugăciune şi jertfă fiecare dintre sufletele pe care Tu mi le-ai încredinţat, Isuse, pentru ca harul Tău să poată acţiona în ele. O, Tu, care eşti atât de îndrăgostit de suflete, Isuse al meu, îţi mulţumesc pentru această mare încredere cu care ai binevoit să încredinţezi aceste suflete ocrotirii mele.» (MJ 245)

Fă, o, milostive Doamne, ca niciun suflet pe care mi l-ai încredinţat să nu piară!

Tatăl nostru..., Bucură-te, Marie..., Slavă Tatălui...

V: Doamne Isuse Cristoase, răstignit pe cruce,
R: Ai milă de noi şi de întreaga lume!


Rugăciune de încheiere

O, Isuse, singura mea nădejde, îţi mulţumesc pentru această carte pe care ai deschis-o în faţa ochilor sufletului meu. Această carte este Pătimirea ta pe care ai îndurat-o din iubire pentru mine. Din această carte am învăţat cum să-l iubesc pe Dumnezeu şi sufletele. În această carte sunt cuprinse pentru noi comori nesecate. O, Isuse, cât de puţine suflete te înţeleg în martiriul tău de iubire! O, ce mare este focul celei mai pure iubiri care arde în sfânta ta Inimă! Fericit este sufletul care a înţeles iubirea Inimii lui Isus.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi! (de trei ori)

Devoțiuni în cinstea Milostivirii lui Dumnezeu sau Cultul Divinei Îndurări

http://www.edituraserafica.ro/devotiuni-i-n-cinstea-milostivirii-lui-dumnezeu-sau-cultul-divinei-indurari.html

Rugăciunea Sfântului Bernard

Adu-ţi aminte o preablândă Fecioară Marie, că nu s-a auzit niciodată să fi fost părăsit, cel ce a alergat sub ocrotirea ta, cel ce a cerut ajutorul şi mijlocirea ta. Însufleţit de o astfel de încredere, alerg la tine, o Maică Fecioară a fecioarelor. La tine vin şi stau gemând înaintea ta ca un păcătos: Maica Cuvântului, nu dispreţui cuvintele mele, dar auzi-mă cu milă şi ascultă-mă. Amin.

Carte de rugăciuni pentru copii - color

http://www.edituraserafica.ro/sa-ne-rugam-carte-de-rugaciuni-pentru-copii-color.html

CATRE PRECURSORII CELEI DE A DOUA VENIRI A LUI ISUS - din revelatiile misticei Maria Valtorta

din "I Quaderni del 1943" de Maria Valtorta

   Isus spune: Le vorbesc precursorilor Mei, acelora care prin jertfa lor pregatesc caile Domnului si evanghelizeaza, nu prin alt mijloc, ci prin sfintenia vietii lor.

    Bucurati-va, credinciosii Mei slujitori, caci nu va multumiti doar sa va salvati sufletul, ci oferiti pentru ca Lumina sa invinga intunericul si salvarea sa fie daruita multora care acum nu se ingrijesc de aceasta. Cand va veni ora Mea, nu voi domni singur. Voi veti fii cu Mine. Veti fii cu Mine deja pe acest pamant in timpul Imparatiei Mele de Iubire si de pace.  Nu v-am promis ca veti fii acolo unde voi fii Eu si ca veti avea un loc in Imparatia Mea? La fel ca demnitarii unui palat, spiritele voastre vor forma un alai in jurul Meu, slijindu-Ma ca niste ministri luminosi si vor mosteni pamantul pe care l-am promis celor blanzi, ceea ce va deveni posesia Cerurilor atunci cand Pamantul nu va mai fi.

   Cu mult inainte de acea ora, voi, cei drepti ai Mei,  veti avea Cerul. El se deschide deja pentru a va primi la iesirea din inchisoarea voastra actuala. Dar atunci va fi o posesie completa si stralucitoare, in ochii tuturor creaturilor, ridicarea in glorie a trupului cu care voi ati cucerit Cerul facand din el principalul instrument al sacrificiului vostru din fidelitate fata de Dumnezeul vostru.

    Invingatori ai Satanei care a stricat trupul, invingatori ai simturilor care se agita in voi din cauza mostenirii pacatului si a instigarii Satanei, voi veti poseda Universul impreuna cu Dumnezeul vostru si veti fi oglinzile Dumnezeului vostru care va aparea in toata splendoarea Sa in trupurile voastre glorificate.

   Vorbeste Tatal: Veti fii asemanantori Tatalui, o, sfintii Mei copii. Asemanatori Lui Isus, Fiul Meu Preasfant. Asemanatori Mariei, Regina Noastra.

   Veti avea asemanarea intelectuala cu Tatal si asemanarea umana cu Isus si Maria; si pentru ca a avea intelectul inseamna a avea Cuvantul si Iubirea,  iar acolo unde este Unul sunt si ceilalti Doi din Treimea desavarsita, avand asemanare cu Tatal, voi veti avea aceasta desavarsire care face fiinta umana asemanatoare cu El si o alege pentru a fi copilul Sau.
   Inainte de aceasta ora, voi veti fii demnitarii Fiului Meu, veti vedea miracolul de iubire al unui Pamant scaldat de pace si inchinat ascultarii Lui Dumnezeu; veti stii cum ar fi fost viata oamenilor daca ei nu s-ar fi injosit prin unirea cu Satana.

    Nu veti fi frustrati de aceasta ora, o , discipoli iubitori ai Iubirii intrupate. Ceea ce auziti acum rasunand in voi, cuvant al Fiului Meu catre alesii Sai, veti auzi raspandindu-se in cele patru colturi ale lumii, si ii veti vedea pe oameni alergand, impinsi de setea lor dupa adevarata Stiinta. Vor alerga oamenii, nu fiarele in vesmant omenesc, nu diavolii cu fata umana, nu vesnicul Iuda care il vand pe Fiul Meu si ranesc prin tradarea lor Iubirea Treimica, cea de o Fiinta si nedespartita.

    Daca acum este ora in care legiuni de ingeri la ordinele Lui Dumnezeu lupta contra legiunilor de diavoli care vor sa supuna Pamantul, atunci va fi timpul in  care legiuni de drepti vor lucra Pamantul pentru a-l pregati pentru Cuvantul care va domni o singura data pe pamant inainte de disparitia lumii.

    Acolo unde este invatatorul sunt si discipolii Sai, iar voi veti fii acolo; pentru ca L-ati iubit pe Invatatorul mai mult decat pe voi insiva, veti fi acolo unde El va preda ultima Sa lectie.

   Si apoi, in urma Sa, intinderea de lumina dupa Lumina care urca in Ceruri, va veti intoarce si voi acasa in Cer pentru a va ruga pentru cei care vor trai in timpul de pe urma si pentru a astepta Ceasul Judecatii, in care veti fii toti langa Fiul Meu, de acum nu Salvator, ci Judecator al lumii,  caci ora salvarii va fi trecuta iar numarul alesilor completat.

    Acest Ceas, copiii Mei, va fi un triumf in triumful vostru. Si pentru ca va iubesc, va spun ca nu trebuie sa masurati vointa voastra activa de a cuceri sfintenia, caci acest ceas va fi pentru voi astfel incat mii de vieti jertfite pentru el si comorile pamantului lepadate pentru aceasta comoara nu vor fi de ajuns pentru a egala gloria si fericirea posedarii eterne a Lui Dumnezeu. (18.11.1943)

   20 noiembrie - (Isaia 22, 11, 14, 18) - Isus se adreseaza Papei Pius XII

   (...) Si tu, cel dintai printre copiii Mei, intareste-ti inima apropiindu-ti gura de izvorul mistic din pieptul Meu sfasiat. Cum esti crainicul Meu, si mai mult decat crainic, Vicarul Meu pe pamant, cel care il reprezinta pe Miel, si ai inima si cuvantul Mielului, vei fi un nou Cristos in durere si soarta.

Maria Valtorta

    Cata durere este deja in cupa care se apropie! Si nu-ti serveste la nimic faptul ca ai baut deja atat de mult din ea si ca ai trait ca un om drept! Asta nu-ti foloseste la nimic, fiindca durerea o umple din nou pe masura ce tu bei din ea, pentru ca aceasta durere este distilata si trasa de Forta dusmana, care neputand sa-L muste pe Cristos, musca trupurile creaturilor Sale. Si care creatura este mai mult creatura Mea decat tine, care esti bland si drept, care esti evanghelic precum Ioan al Meu?

    La fel ca preaiubitul Meu, priveste fix cerul pana la a fi rapit de ardoarea contemplatiei, caci ceasul durerii este tot mai aproape si tu ai nevoie sa te saturezi de contemplatie pentru a putea suporta patimirea fara sa cedezi.

   Ramai "Lumina lumii" in locul Meu, chiar daca intunericul se pogoara asupra ta pentru a te strivi. Chiar cazand, tine sus de tot Crucea Mea care este Lumina. Chiar murind fa sa se auda glasul care vorbeste din  Cer prin tine, Slujitorul Meu exemplar.

   Ai plans si nu ti-a fost de folos sa cunosti secretul de la Fatima. Grijile tale pentru lume s-au intors impotriva ta, dar nu face nimic. Mama Mea este cu Tine si Eu impreuna cu Ea.

    Noi suntem aproape de "glasurile mari" si de "micile glasuri" care vorbesc in numele Meu si care se consuma pentru ca glasul Lui Cristos sa mai rasune inca pe acest pamant care misuna de diavoli. Fiti binecuvantati mari si mici purtatori de cuvant. Noi vom invinge impotriva Satanei. Va spun Eu. Si in ceasul victoriei, propria Mea Lumina va fi lumina voastra si va va face stralucitori ca niste sori noi. (20.11.1943)

                                ( "I Quaderni del 1943"  de M. Valtorta - "Regina Pacis" nr.183)

Maria Valtorta (1897-1961) a fost vizionara si scriitoare mistica italiana. A apartinut Ordinului Tertiar Franciscan si Ordinului Tertiar al Servilor Mariei.   La 23 de ani, in timp ce mergea pe strada impreuna cu mama sa,  ea a fost agresata de un tanar dezechilibrat, care a lovit-o violent cu o ranga in spate. A stat in pat trei luni si sanatatea i-a fost afectata pentru toata viata. In 1931, dupa exemplulu Sfintei Tereza a Pruncului Isus, s-a oferit Domnului Iubirii Milostive si Dreptatii Divine, ca victima de ispasire pentru pacatele oamenilor. Ca urmare, sanatatea i s-a deteriorat progresiv si, din 1934, a ramas tintuita definitiv pe patul de suferinta, pana in momentul mortii, adica 27 de ani. Din 1943 a inceput sa aiba viziuni si sa scrie "sub dictare", umpland 122 de caiete, aproape 15.000 de pagini, cu descrierea viziunilor si revelatiilor primite intre anii 1943 - 1951. Din aceste 122 de caiete a fost editata opera principala in 10 volume sub titlul "Il poema dell'Uomo-Dio" (poemul Omului-Dumnezeu) sau, in franceza "L'Evangele, tel qu'il m'a ete revele" (Evanghelia asa cum mi-a fost revelata) si apoi "I Quaderni", in trei volume.

  Despre viata Mariei Valtorta si cateva din mesajele primite, puteti gasi la eticheta:

http://dinimaginatie.blogspot.ro/search/label/Maria%20Valtorta

Calea Crucii

1. Cristos e osândit la moarte
Căci oamenii l-au acuzat,
Deşi Pilat ştia preabine
Că Domnul e nevinovat.

2. O cruce mare i se pune
Pe umerii însângeraţi
Şi el o poartă cu răbdare
Spre-a mântui pe ai săi fraţi

3. Isus întâia oară cade,
Puterile l-au părăsit;
Prea mare e povara crucii,
Dar nu se lasă biruit.

4. În drum spre Golgota-ntâlneşte
Pe preamâhnita Maica sa;
Durere mare îl cuprinde,
Văzând cum suferă şi ea.

5. În silă, Simon din Cirene
Îi duce crucea lui Isus;
Dar când cunoaşte cine-i Domnul,
Devine ucenic supus.

6. Şi Veronica, o maramă
Cu milă-ntinde Domnului,
Pe care, drept recunoştinţă,
Se-ntipăreşte chipul lui.

7. Din nou Cristos sub cruce cade,
Caci e atât de copleşit
De-acea mulţime de păcate
Pe care noi le-am săvârşit.

8. Femei, plângând, îl înconjoară
Pe drumul greu, chinuitor;
Isus le-ndeamnă să nu-l plângă
Pe el, ci pe copiii lor.

9. Când pentru-a treia oară cade,

Călăii îl împing şi-l bat,
Şi noi ne-asemănăm cu dânşii
Atunci când facem un păcat.

10. Isus e despuiat de haine,
Iar rănile cumplit îl dor;
Şi dezbrăcat ce greu îi vine
Să stea în văzul tuturor.

11. Cristos e răstignit pe cruce
Şi curge sângele-i curat;
El suferă ca să ne spele
De răutate si păcat.

12. Pe cruce, Domnul moare-n chinuri,
De însuşi Tatăl părăsit;
Dar misiunea-ncredinţată
Prin jertfa crucii a-mplinit.

13. Când trupu-i dat jos de pe cruce
Şi-n braţele Mariei-i pus,
Cine-ar putea simţi mâhnirea
Cu care-l plânge pe Isus?

14. Isus e îngropat cu jale
Într-un mormânt nou şi curat;
Să-i dăm şi noi ca locuinţă
Un suflet bun, nevinovat.

15. O, Doamne, noi am fost pricina
C-aşa de mult ai suferit;
Dar tu, în marea-ţi îndurare,
Ne iartă tot ce am greşit.

Mic Jurnal - Milostivirea lui Dumnezeu in sufletul meu - de Sfanta Faustina Kowalska

Iubire , Daruire si Milostivire din "Micul Jurnal..." al Sfintei Faustina

 Act de daruire totala de sine vointei lui Dumnezeu, vointa care este pentru mine insasi iubire si  milostivire.

Act de ofranda

Isuse, Ostie pe care în această clipa am primit-o în inima mea, prin aceasta unire cu Tine, mă ofer Tatălui ceresc, ca ostie de jertfă, abandonandu-mă total și în întregime preamilostivei și sfintei voințe a Dumnezeului meu.

Începand de astăzi, vointa Ta , Doamne, este hrana mea.Iata intreaga mea fiinta, dispune de mine potrivit dorințelor Tale Dumnezeiesti.Nu conteaza ce imi da mana Ta paterna, primesc cu supunere,liniste si bucurie.

Nu ma tem de nimic, oricare ar fi modul in care Tu ma conduci, si indeplinesc cu ajutorul harului Tau tot ceea ce ceri de la mine.

Acum nu ma mai tem de niciuna din inspiratiile Tale, nici nu examinez cu neliniste pana unde ma vor duce ele.

Calauzeste-ma ,o, Doamne, pe drumurile care Iti plac; ma incred deplin in vointa Ta, care este pentru mine numai iubire si milostivire...(1264)

O, preadulce Maestru al meu, bunule Isus, iti incredintez inima mea, iar Tu formeaz-o si modeleaz-o dupa placul Tau. O,iubire de neconceput, deschid potirul inimii mele in fata Ta, ca pe un boboc de trandafir la roua racoroasa; numai Tu cunosti floare inimii mele.

Preaiubitul meu, fie-Ti placuta mireasma jertfei mele.

Dumnezeule nemuritor, desfatarea mea vesnica, inca de pe acest pamant Tu esti cerul meu, fiecare bataie a inimii mele sa fie un nou imn de lauda pentru Tine, o, Sfanta Treime.

Daca as avea atatea inimi cate picaturi de apa sunt in ocean si cate fire de nisip sunt pe globul pamantesc - Ti le-as oferi pe toate, o , Iubirea mea, Comoara inimii mele.Doresc sa-i fac sa Te iubeasca pe toti cei cu care voi intra in contact in viata, oricine ar fi, o, Isuse al meu, Frumusetea mea, Odihna mea, o, unicul meu Maestru, si totodata judecator, Mantuitor si Mire; stiu ca fiecare dintre aceste titluri il va anunta pe celalalt - am asezat totul in Milostivirea Ta.(1064)

Rugaciune.O, Isuse, sfarsit pe Cruce, Te implor, acorda-mi harul de a indeplini fidel Preasfanta vointa a Tatalui Tau, intotdeauna, 

pretutindeni si in toate.

Iar atunci cand aceasta vointa mi se va parea prea aspra si greu de indeplinit, atunci Te, atunci  Te implor Isuse, ca din Ranile Tale sa curga in mine tarie si putere, iar buzele mele sa repete : faca-se voia Ta , Doamne.

O, Mantuitorul lumii, Iubitorule al mantuirii omenesti, care intr-o tortura atat de cumplit de dureroasa , uiti de Tine , si Te gandesti numai la mantuirea sufletelor, Isuse Indurator,acorda-mi harul uitarii de mine insami ca sa traiesc in intregime pentru suflete, ajutandu-Te la opera  mantuirii , potrivit preasfintei vointe a Tatalui Tau...(1264 )

O , Doamne, care patrunzi intreaga mea fiinta, precum si cele mai tainice adancuri ale sufletului meu, vezi ca nu Te doresc decat pe Tine si indeplinirea vointei Tale, nelasand sa ma opreasca nicio greutate nicio suferinta, nicio umilinta, nici vreo ratiune omeneasca.(1360)

Hotararea ta ferma de a deveni sfanta Imi este nespus de placuta.

Eu binecuvantez stradaniile tale si iti voi da ocazia sa te sfintesti.

Fii vigilenta, ca sa nu-ti scape niciuna dintre ocaziile de sfintire

pe care ti le va trimite providenta Mea.

Daca nu reusesti sa profiti de ocazia respectiva, nu-ti pierde linistea, ci smereste-te adanc in fata Mea si cu o mare incredere, cufunda-te cu totul in Milostivirea Mea, si in acest fel vei castiga mai mult decat vei fi pierdut, caci se da cu generozitate unui suflet smerit - mai mult decat cere el insusi...(1361)

Petrec unele momente cu Maica Domnului si ma pregatesc pentru momentul solemn al venirii Domnului Isus.Maica Domnului ma invata aceasta viata interioara a sufletului cu Isus, mai ales in Sfanta Impartasanie.Ce mare mister implineste in noi Sfanta Impartasanie -o  vom stii numai in vesnicie.

O, clipele cele mai pretioase din viata! (840)

O, Creatorul meu, tanjesc dupa Tine.Tu ma intelegi, o , Domnul meu.

Tot ceea ce este pe pamant mi se pare o palida reflectare , 

te vreau si te doresc fierbinte.

Cu toate ca faci enorm pentru mine, caci ma vizitezi Tu  Insuti intr-un mod special, totusi aceste vizite nu tamaduiesc ranile inimii mele, ci imi provoaca un dor si mai mare dupa Tine , Doamne.

O, ia-ma cu Tine, daca asta e vointa Ta. Tu stii ca mor si mor de dorul Tau si nu pot muri...( 841 )

Astazi in timpul Sfintei Liturghii, am fost unita in mod special cu Dumnezeu si cu Neprihanita Sa Mama.

Smerenia si iubirea Neprihanitei Fecioare mi-au patruns adanc in suflet.Cu cat o imit mai mult pe Maica Domnului, cu atat invat mai bine sa-l cunosc pe Dumnezeu in profunzime.

O, ce dor de neinteles imi cuprinde sufletul.

Isuse, cum poti sa ma mai lasi in acest exil, mor de sete dupa Tine.

De fiecare data cand imi atingi sufletul, asta ma raneste enorm de mult.

Iubirea si suferinta sunt egale, totusi nu as schimba aceasta suferinta provocata de Tine, pe nicio comoara, caci este durerea unor nespuse desfatari, iar aceste rani sunt provocate sufletului meu de o mana iubitoare. (843 )

Trecand prin oras, imi inchipuiam ca era Betleem; ma uitam la oamenii care se grabeau si ma gandeam: 

cine mediteaza azi la acest mister de neconceput in liniste si tacere?

O, Fecioara curata, Tu calatoresti azi, si sunt si eu pe drum.

Simt ca aceasta calatorie de azi are semnificatia sa.

O, Fecioara stralucitoare, curata precum cristalul, cufundata toata in Dumnezeu, Iti incredintez viata mea interioara, aranjeaza totul ca sa fie placut Fiului Tau; o , Mama mea, doresc atat de fierbinte sa mi-l dai pe micul Isus in timpul Liturghiei de la Miezul Noptii.Si am simtit in adancurile sufletului meu o prezenta atat de vie a lui Dumnezeu, incat doar prin puterea vointei mi-am stapanit bucuria, ca sa nu las sa se vada in afara ce se petrecea in sufletul meu.(844 )

 O, Domnul meu care cunosti fiecare bataie a inimii mele, tu stii cat de fierbinte doresc ca toate inimile sa bata numai pentru Tine, pentru ca orice om sa proslaveasca maretia milostivirii Tale.

 ISUS : Copila Mea preaiubita, desfatarea inimii Mele, cuvintele tale imi sunt mai pretioase si mai placute decat cantarea ingerilor.Pentru tine sunt deschise toate comorile inimii Mele.Scoate din ea tot de ce ai nevoie pentru tine si pentru lumea intreaga.Din iubire pentru tine, Eu ridic pedepsele drepte pe care neamul omenesc le-a meritat.Un singura act de iubire curata fata de Mine imi este mai placut decat o mie de imnuri ale sufletelor imperfecte.

Un singur suspin de-al tau de iubire Ma recompenseaza pentru multe ofense ca acelea cu care Ma hranesc necredinciosii. Cea mai marunta fapta buna, adica act de virtute, are in ochii Mei o nemasurata valoare, si aceasta datorita marii iubiri pe care o ai fata de Mine.

Intr-un astfel de suflet care traieste numai din iubirea Mea, Eu domnesc ca in cer.Zi si noapte, privirea Mea vegheaza asupra sa si gaseste in el obiectul preferintei sale, si Imi plec urechea la rugaciunea sa si la murmurul inimii sale, si adeseori anticipez rugamintile sale.

O,copila Mea pe care o iubesc in mod deosebit, lumina ochilor Mei, odihneste-te o clipa langa inima Mea si gusta din aceasta iubire cu care te vei desfata  intreaga vesnicie.

Insa , copila Mea, tu nu esti inca in patrie, mergi deci - intarita de harul Meu - silupta pentru Imparatia Mea in sufletele oamenilor, dar lupta ca un copil regesc si aminteste-ti ca zilele surghiunului trec repede si cu ele si posibilitatea de a castiga merite pentru cer.

Astept de la tine, copila Mea, un foarte mare numar de sufletele care  sa proslaveasca milostivirea Mea intreaga vesnicie.

Copila Mea, ca sa raspunzi demn chemarii Mele, primeste-Ma in fiecare zi in Sfanta Impartasanie - ea iti va da forta... (1489 )

sursa: " Mic Jurnal. Milostivirea lui Dumnezeu in sufletul meu." 

de Sfanta Faustina Kowalska

O, Isuse, dulcea mea iubire, Tu stii ca acestea sunt si suspinurile inimii mele, te rog indura-Te de mine pacatoasa si nevrednica,

 dupa Sfanta Vointa Ta. Amin.

Vesnice Parinte, iti ofer Trupul si Sangele, Sufletul si Dumnezeirea Preaiubitului Tau Fiu, Domnul nostru Isus Cristos, pentru ispasirea pacatelor noastre si ale lumii intregi.

Prin Patima Sa dureroasa, ai mila de noi si de lumea intreaga.

Dumnezeu sa va binecuvanteze cu Iubirea, Pacea, Bucuria si Milostivirea Sa!

Mic Jurnal - Kowalska Faustina

http://www.edituraserafica.ro/mic-jurnal.html

Am fost la portile Cerului si ale Iadului - Marturia Gloriei Polo

Marturia data de Gloria Polo in Romania

http://www.edituraserafica.ro/am-fost-la-portile-cerului-si-ale-iadului.html

Am fost la porțile cerului și ale iadului - Mărturia dată de Gloria Polo